Executarea silita a dreptului de retentie

Dreptul de retentie, dupa definitia data de Statescu, Barsan in  Drept civil, Teoria generala a obligatiilor, editura Hamangiu 2008, pag 428 constituie un „drept real de garantie imperfect, in virtutea caruia cel care detine un bun mobil sau imobil al altcuiva, pe care trebuie sa-l restituie, are dreptul sa retina lucrul respectiv, sa refuze deci restituirea, pana ce creditorul titular al bunului ii va plati sumele pe care le-a cheltuit cu conservarea, intretinerea ori imbunatatirea acelui bun”
Dreptul de retentie, desi de natura reala, nu confera titularului sau cele doua atribute:de urmarire şi de preferinta si nici posibilitatea de a vinde lucrul pentru a fi platit din pretul obtinut, asa cum o poate face creditorul gajist asupra bunurilor mobile, care isi poate realiza creanta fie pe calea darii in plata, sub controlul justitiei, fie pe calea vanzarii lucrului la licitatie, spre a fi alocata cu preferinta asupra pretului.

In aceste conditii dreptul de retentie constituie o detentie precara  folosita ca si garantie,

“De necontestat ca dreptul de retentie reprezinta un drept real de garantie imperfect, ce confera detinatorului posibilitatea de a refuza restituirea bunului pana in momentul in care creditorul titular al acestui bun ii va achita sumele cheltuite cu conservarea, intretinerea ori imbunatatirea lui, insa acest drept confera numai o simplă detentie precara, situatie in care detentorul nu are dreptul la fructe si nici nu poate invoca detinerea sa pentru dobandirea dreptului de proprietate prin prescriptie achizitiva.”
Curtea de Apel Timişoara, secţia civila, decizia nr.3967/18.02.2002

neacordand posibilitatea titularului sau de a vinde bunul asupra caruia s-a instituit dreptul de retentie, pentru a fi platit din pretul obtinut.

“Dreptul de retentie conform art.1444 cod civil, este mijloc de garantare a obligatiei si execeptie de neexecutare a hotararii de evacuare, pana la plata.
El nu este un drept real accesoriu, o garantie reala si astfel, nu confera creditorului retentor dreptul de a folosi bunul retinut, de a-l insusi sau vinde la licitatie pentru incasare.”
Curtea de Apel Cluj-sectia civila, Decizia nr.571/09.03.2000

Esenta dreptului de retentie consta in suspendarea exigibilitatii obligatiei de restituire ce incumba persoanei detinatoare a bunului, reprezentand astfel un mijloc de presiune pus la dispozitia creditorului, asupra vointei debitorului, obligandu-l la executare, constituind astfel o garantie eficienta a efectuarii platii.


Folosirea aparatelor radar de catre politia rutiera in conditii de ceata, ploaie, ninsoare sau furtuna.

Folosirea aparatului radar pentru masurarea vitezei in conditiile meteo ca cele enuntate mai sus nu constituie proba in aplicarea legislatiei rutiere lipsind omologarea metrologica a cinemometrelor pentru astfel de conditii, ORDINUL nr. 301 din 23 noiembrie 2005 privind aprobarea Normei de metrologie legala NML 021-05 “Aparate pentru masurarea vitezei de circulatie a autovehiculelor (cinemometre)” prevazand urmatoarele:

“4.4. Masurarile efectuate cu ajutorul cinemometrelor nu pot constitui probe pentru aplicarea legislatiei rutiere daca nu sunt respectate cerintele 4.1. … 4.3. din prezenta norma, precum si in urmatoarele cazuri:
– daca masurarile au fost efectuate in conditii de ceata, ploaie, ninsoare sau furtuna;”

Conform aceluiasi Ordin 301/2005, prin cinemometre se intelege:

1.3. Cinemometrele sunt mijloace de masurare care masoara si afiseaza viteza de deplasare a autovehiculelor aflate in miscare în traficul rutier, din exteriorul acestora si independent de caracteristicile autovehiculelor a caror viteza este masurata.
1.1. Prezenta norma de metrologie legala stabileste cerintele metrologice si tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca cinemometrele utilizate de politia rutiera la masurarea vitezei de circulatie a autovehiculelor pe drumurile publice.
Prezenta norma de metrologie legala se refera atat la cinemometrele care functioneaza numai in regim stationar, cat si la cinemometrele care functioneaza atat in regim stationar, cat si in regim de deplasare a autovehiculului pe care sunt instalate (autovehicul de patrulare).

Sursa http://www.brml.ro/norme-de-metrologie-legala

Asadar, proba in baza careia se intocmeste procesul-verbal de contraventie, respectiv masurarea vitezei cu aparatul radar in conditii de ploaie, ceata, ninsoare sau furtuna, este o proba nelegala.
In conditiile in care nerespectarea normelor de metrologie legala pentru masurarea vitezei si folosirea ca proba pentru aplicarea legislatiei rutiere echivaleaza cu ilegalitatea, atragem atentia asupra art. 64 alin. (2) C. Pr.pen. si aplicabilitatea acestuia. Astfel, art.64 alin.(2) C. Pr. Pen. arata ca, : ,,Mijloacele de proba OBTINUTE in mod ilegal nu pot fi folosite in procesul penal”.
Un motiv intemeiat al inlaturarii probelor obtinute ilegal, este acela aratat la art.66 din C.Proc.Pen, al carui titlu e ,,Dreptul de a proba lipsa de temeinicie a probelor”. Administrarea probelor presupune administrarea numai a mijloacelor de proba prevazute de lege, legislatia speciala si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Invocarea acestor dispozitii din codul de procedura penala in materia contraventiei este in concordanta cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, care in cauza Anghel contra Romania a stabilit:
„Fata de aceste criterii si de intelesul dat lor in jurisprudenta Curtii, avand in vedere faptul ca, potrivit OG nr.2/2001, amenda contraventionala este distincta de acoperirea eventualelor prejudicii cauzate de savarsirea faptei contraventionale, avand, deci, un caracter sanctionator si preventiv, rezulta cu certitudine ca procedura contraventionala, reglementata de OG nr.2/2001, poate fi asimilata procedurii penale, din perspectiva articolului 6 din Conventie. “